Blog

Educația sexuală a adolescenților

Anca Chivu

Copii sunt înconjurați de conținut sexual și pornografic dar au totuși îndoieli care nu se dizolvă nici după primele experiențe sexuale. Pe scurt, fac sex, dar ignoră mecanismele sale: adolescenții de astăzi sunt mai liberi decât părinții lor, o fac mai mult dar în ceea ce privește prevenirea bolilor cu transmitere sexuală și a sarcinilor nedorite și a tot ce insemana sexul cu adevarat știu mai puțin. Asta se intamplă dacă educatorul este pornografia.

Copiii cu vârste între 12 și 13 ani nu știu aproape nimic despre aspectele fundamentale ale sexualității lor, dar demonstrează o pregătire bună pentru detaliile „tehnice” ale sexului (adesea greșita și  fiind rezultatul stereotipurilor), pe care, cu siguranță le învață de pe site-urile pornografice. Pe scurt, maestrul în acest domeniu poate deveni internetul și deseori „trucurile” pornografiei par a fi realitate pentru copii. Situația a fost studiată si in multe tări s-au organizat voluntar cursuri despre sexualitate în unele școli.  La Mindbodytherapy se organizează cursuri de „educație sexuală și sentimentală” pentru părinți și copii cu vârste între 13 și 16 ani și 16-18 ani. Deasemenea facem cursuri si in scoli.

Părinții miopi

Ideea multor părinți este că ai lor copii adolescenți sunt prea mici pentru a  li se vorbi despre sexualitatea lor, iar în școli subiectul este tratat opțional si foarte des deloc. Mulți părinți cer ajutor, dar alții preferă să evite subiectul. Printre efectele acestei deficiențe educaționale este, de exemplu, creșterea consumului pastilei de a doua zi, deoarece adolescenții nu folosesc niciun contraceptiv. Adolescenții nu folosesc contraceptive ci aplicația de telefon mobil, o aplicație care monitorizează progresul ciclului menstrual și poate fi folosită pentru a identifica zilele în care sunteți cel mai fertil. Prin urmare, este util pentru cele care doresc să rămână însărcinate, dar de fapt, există multe sarcini nedorite în rândul fetelor care o folosesc. În ultimul timp observăm și o creștere semnificativa a avorturilor. Întreruperile sarcinii scad de la vârsta majorității, dar în rândul adolescenților cresc ușor din cauza absenței contracepției. Printre altele, aceștia pot lua pilula de a doua zi numai dacă le mărturisesc mamei sau medicului că au avut o relație riscantă. Dar de multe ori preferă să riște sarcina pentru a nu spune nimănui nimic.

Pe scurt: mama și tata sunt încă convinși că fetița este virgină și în schimb, se întoarce acasă însărcinată.

Este adevărat, copiii nu sunt ajutați, deoarece educația sexuală este evitată de școli și propunerea este foarte dificilă: mesajul este perceput ca ostil. Bucurestiul este un oraș norocos pentru că ceva se mișcă aici, dar aud colegi din alte părți, carora le este greu să aducă acest tip de educație în școli.

Cum funcționează cursurile noastre?

Începem întotdeauna cu o întâlnire cu părinții în care explicăm ce vom face în clasă și care sunt greșelile care nu ar trebui făcute niciodată. Pentru că sunt primii educatori și trebuie să rămână mereu în joc. Apoi avem o întâlnire cu băieții în care vorbim despre educația sentimentală: spuneți „da” spuneti „nu”, acceptați lentoarea pașilor, transformarea trupului, protejați-vă, respectați-vă, virginitatea nu este  „exorcizare”, nu este ceva ce trebuie eliminat neaparat .

Cum abordam prima temă?

Explicând :chiar dacă sunteți ultima fecioară a grupului, fapt care cântărește întotdeauna foarte mult pentru tineri, este mai bine să așteptați, să vă respectați programul și să spuneți„ nu ”. Importanța de a nu spune „da” pentru a se conforma celuilalt. Pentru că sunt o mulțime de virginități aruncate. Sunt multe fete care fac acest discurs: merg  pentru că m-am săturat să fiu virgină. Înainte era o valoare, acum a devenit o valoare negativă. După această introducere, trecem la educația sexuală reală: ce sunt prezervativele, ce este pilula de a doua zi si ce efecte are pe termen lung are, ce sunt bolile cu transmitere sexuală. Pe scurt, mai întâi să acordăm un pic de spațiu valorilor și apoi să explicăm, de exemplu, de ce coitusul întrerupt nu funcționează mereu.

Ce le spunem părinților?

În primul rând care sunt greșelile pe care nu trebuie sa le faci: prima este că adevărul trebuie întotdeauna spus, nu trebuie să ne mințim copiii și să le spunem povești. Dacă copilul dvs. își dă seama că minți, atunci el nu vă mai ia ca interlocutor autoritar și nu vă mai cere nimic. El sfârșește căutând pe Internet.

Tata vorbește cu băiatul, mama cu fiica este un principiu bun?

NU.Întrebărilor trebuie să răspundă cel care este acolo, fără a face trimiteri sau amânări. Părinții sunt și trebuie să fie întotdeauna educatori. Printre altele, un tată poate fi cel mai bun interlocutor pentru a-i explica fetei ceea ce partenerul ei se așteaptă de la ea si care sunt valorile pe care să le aducă în cadrul familiei.  Viceversa, o femeie poate explica unui baiat cum să trateze femeia cu respect. Atunci poate că prezervativul este explicat de tată, dar atenția pe care o femeie o așteaptă de la un bărbat și unde este limita respectului o mamă il poate invata foarte bine. Pe scurt, exemplul este întotdeauna important. Este important să spunem cum s-au întâlnit mama și tata si cum s-au îndrăgostit. Este mai bine ca anecdota să nu sune așa: „M-am îndrăgostit de mama pentru că este frumoasă”. Dar și pentru că „este drăguță, cooperanta si este plină de emoții frumoase”. Este necesar să explicăm ce valori au fost partajate si ca pe baza lor se construiește relația, deoarece aceasta este istoria familiei.

Ajungem la anxietatea de performanță. Frica de eșec.

Când începi, toată lumea este un pic stângace: se poate întâmpla ca erecția să nu existe. Orice se poate întâmpla.Poate fi de exemplu pentru ca spune nu în ultimul moment, ființele umane sunt  fragile, iar  adesea adolescenților care sunt la prima lor experiență li se întâmplă aceste lucruri. Dar dacă totul se întâmplă între doi oameni care se iubesc, atunci există înțelegere. Dacă, pe de altă parte, unul nu este interesat de celălalt, atunci ar putea forța nerespectând  incertitudinea celuilalt. Așa cum se întâmplă când un bărbat este convins că femeia spune „nu” dar  de fapt este “da”. Mai există si copii care au un disconfort să poată spune „nu”. Pentru ca dacă exista disponibilitate si te vei trage înapoi, vei apărea ca un „pierzător” printre colegii de echipă. Ca și cum bărbații ar trebui să folosească întotdeauna și în orice caz orice oportunitate. În general, cantitatea este totul pentru bărbați. În schimb noi explicăm că există respectul de sine în primul rând: spun da sau spun nu pentru că este momentul meu și vreau. Apoi există respectul și consimțământul celuilalt. Dacă aceste doua chestii nu sunt acolo nu mergem mai departe. După ce am constatat ca exista dorința de ambele părți ajungem la al treilea pas: protecția.

De ce părinții au probleme când vorbesc despre sex cu copiii lor?

În primul rând pentru că au probleme cu acceptarea sexualității lor. La fel cum majoritatea dintre noi au avut probleme în a accepta sexualitatea părinților noștri. Pe scurt, este dificil să accepți sexualitatea celuilalt și a vorbi despre asta înseamnă a-l tolera. De aceea pentru astfel de situații este mai bine să existe psihologi specializați in sexualitate.Pentru un părinte este dificil. Poate i-a explicat profilactic, dar este dificil pentru o fată, de exemplu, să-i spună mamei sale că îi este teamă să nu rămână însărcinată pentru că s-a murdarit cu lichid seminal la intrarea în vagin. Dacă îi lipsește încrederea nu o va face chiar dacă este pe punctul de a avea o criză nervoasă.

Nu s-a întâmplat doar o data să putem organiza cursuri in scoli pentru ca  apoi directorul  sa ne contacteze pentru a explica că părinților nu le place să se vorbească despre prezervative sau despre ce înseamnă sexul.  Rezultatul acestui obscurantism este că utilizarea prezervativelor este în scădere în timp ce toate bolile cu transmitere sexuală sunt în creștere: hpv dar și cel mai renumit hiv. Da, tinerii sunt în pericol. Problema este că adolescenții care fac aceste lucruri riscante, cum ar fi sexul neprotejat sau sărituri de pe streașina clădirilor nu au niciun sentiment de pericol, moarte sau boală. Nu o au, deoarece acea zonă a creierului care ar trebui să transmită sentimentul de pericol nu este încă animată. Sunt precum niște copii mari, care totuși au superputeri, de exemplu sexualitatea, dar fără instinctul de protecție. Și nu pentru că sunt rai , neascultători sau prosti. La 14 ani nici noi  nu aveam sentimentul de pericol. Cert este că, la vârsta lor, în general nu am făcut sex. Am început când zona de pericol din creierul nostru era deja activă. Dar nimeni nu este de partea lor. Problema trebuie gestionată de adulți, deoarece, de exemplu, toată pornografia care este pe Internet nu a fost realizată de tineri. Și dacă un tânăr caută cum să pună prezervativul pe internet, el întâlnește imediat pornografia, ceea ce nu este un bun exemplu de sexualitate între un bărbat și o femeie la vârsta lor.

Cum reacționează tinerii la lecții?

Pentru prima jumătate de oră nu vor deschide gura, apoi nu mă vor mai lăsa să plec. Au o astfel de sete de cunoștințe, au atât de multe întrebări și curiozități încât, atunci când vor găsi pe cineva dispus să răspundă, nu ar înceta niciodată să mai ceară. Asta pentru că nu vorbim în termeni medicali, nu suntem de partea tehnică, dar folosim termenii joviali în timp ce explicăm totul. Să ne amintim că tinerii încep să se pipăie la 14 și chiar si asta poate fi periculos daca nu sunt informati la timp.

Există diferențe între fete și băieti?

Există încă o supraviețuire mare a stereotipurilor de gen în rândul celor mici. De exemplu: în cursul nostru propunem imaginea unei fete cu prezervativ în mână și întrebăm ce impresie au. Ideea este că în caz de act sexual din moment ce el nu a adus prezervativ  sa fie ea cea care să-l propună. Ei bine, pentru majoritatea băieților această imagine o evocă pe cea a unei fete ușoare, nu o tânără conștiincioasă care are aceeași dorință de a face sex ca partenerul ei, dar vrea să o facă în siguranță. O fată care spune: dacă nu ai tu, iau eu.  Mitul fetei ușoare rezistă si trebuie demontat. Așa că mă distrez cu ei și le spun că sunt mai mari decât mine, pentru că la 16 ani au o mentalitate de 90 de ani. Le explic că nu este o fată ușoară, ci o fată, inteligentă, căreia îi pasă de sănătatea ei. Stereotipurile persistă și tabuurile rămân. Acesta este motivul pentru care le cer mereu să se îmbunătățească în comparație cu noi.. Să fie mai deschiși decât  am fost noi.

 

 

 

 

Back to list

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.